Nimic in sensul ca nu ne-am gandit deloc la ce ar trebui sa facem, ci la ce vrem sa facem (nu curatenie, mancare, scoala, Canada, Romania sau mai stiu eu ce). Doar noi! Prin urmare, sambata 25 Sept. am dat adunarea la Calgary Zoo si am facut un picnic pe cinste!
Ne-am strans noi 3 si inca 4: Carmen, Perry, Luke si prietena lor, Rodica. Cu mancarea ne-am descurcat care cum a putut: mai pune 2 tacamuri, fa niste oua umplute cu o seara inainte la 11 noaptea, pregateste in graba niste friptura (bineinteles, ca doar ce vroiati sa fie pe asezatelea? Nici nu mai stiu cand am facut ceva in ritm relaxat...), fugi la magazin ia paine, mai fa si limonada etc. etc. etc. La partea cu mancarea am ajuns la concluzia ca nu a fost suficienta. Veti vedea mai incolo de ce :)
Buun, ne-am imbarcat in van-ul lui Perry, am condus ce am condus (adica el, Perry) si... am ajuns! Evident ca tot drumul David a intrebat: "Mai e mult? Am ajuns? Cand ajungem?" A fost foarte entuziasmat si a topait in continuu de bucurie!
Trebuie sa va spun ca Zoo este foarte, foarte mare. Cat de mare? Pai am ajuns pe la 11.00 si am iesit din ea pe la 18.30 (in conditiile in care ultima ora am facut totul pe fuga!). Si cum Radu are la telefon un pedometru, am aflat ca am parcurs in ziua aia nici mai mult, nici mai putin de 14 km :))
Cum este acolo? Foarte simplu: ca la Gradina Zoologica de pe Facebook! Cine stie, cunoaste! ;)

Din pacate nu am avut o harta cu noi (si ce ne-am fi dorit una!), dar ne-am ghidat dupa semne.
LOC! :)
Si vazandu-i dosul, nu am avut cum sa nu ii dam dreptate celui ce a scornit gluma :)
Bineinteles, cum el este descurcaret, si-a gasit si el o fata! Ce-i drept se cam certa cu fratele ei, ca nazbatiosul vroia sa ii fure inghetata, dar David s-a descurcat de minune! Fara sa ezite, a invitat-o la dans! Ca doar are experienta de la nunta Andreei si a lui Bogdan (am incheiat citatul)!
Iata si dovada:
Oac, oac, oac, stau pe lac! (Broaste n-am gasit, dar un nufar tot am pozat pentru voi!)
Mai jos aveti un elefant in marima naturala, care ne arata cam pe unde si cat de mari sunt organele lui. Copii se distrau la nebunie, catarandu-se pe coltii lui, evident.
Aa! V-am spus ca aceea a fost ziua printeselor? Totii copii au venit costumati - fetele in printese, evident, iar baieteii in Spiderman, Buzz, cavaleri etc. Am vazut si adultii purtand coroane sclipicioase, babute cu cornete de inghetata si bastonul intr-o mana plimbandu-se agale prin Zoo cu coronita pe cap! Noroc ca am spalat eu onoarea familiei si am purtat recuzita mea de pene, la gat si la urechi! :))
In drum spre Transalta Rainforest, David s-a jucat un pic si cu niste elefantei :)
Apoi am purces in vegetatia bogata si mai ales sufocanta a padurilor. Am vazut pesti multicolori (astia de unde or mai fi aparut?!), lemurieni, papagali, maimute de toate neamurile, gorile, serpi, soparle si alte specii asemanatoare si mai ales vegetatie, peste vegetatie! Ce mai, un loc minunat (dar sufocant, mai ales pentru gusturile lui Radu) desprins cu totul de zgomotul si traficul (oamenilor) de afara!





Lui David i-a fost cam frica, incat de abia l-am convins sa ii facem o poza!





David a cerut poza cu nava spatiala! Vrea sa se faca astronaut (bine, asta pe langa pompier, pilot si bucatar!)










Doamna bufnita de mai jos era intr-o zona mai "speciala", laolata cu soimi, ulii si alte de-astea. "Speciala" in sensul ca era imprejmuita de un gard, iar tavanul era dintr-o plasa de fier - gen cusca imensa. Bufnita asta era chiar la intrare si eu cand am vazut ca nu ne desparte nimic de ea in momentul cand pasim dincolo de cele doua usi mari de fier, i-am spus lui Radu ca eu in nici un caz nu intru acolo :)) Cine stie ce mai e acolo si ne ataca!!! :) :) :) Dar el a inghitit in sec si mi-a aruncat o privire tematoare, zicandu-mi "Ei, haide, doar nu erau astia nebuni!" Asa ca mi-a deschis usa si ca un gentleman ce este mi-a facut loc sa intru prima :)) Drept urmare, m-am agatat de tricoul lui si l-am impins in fata, facandu-l pe el scutul meu uman! :)
Doamna bufnita ne-a aruncat o privire curioasa, dar nu s-a clintit din loc. Ne-am mai relaxat putin si am avut curaj sa ii facem si cateva poze. Am mai vazut rate, papagali si vreo doi ulii, caci restul erau ascunse printre copaci si plante bogate.
De cum am iesit de acolo, Radu a rasuflat usurat si mi-a zis "Bai, sa stii ca am cam avut ceva emotii la inceput!" :))


Gata, ca ma dor degetele! Sper ca nu v-am plictisit cu toate pozele si scriitura mea! :) Ziua a fost minunata, singurul meu regret a fost ca nu am reusit sa vad leoparzii de zapada, preferatii mei! Am zarit doar urechile unui pui somnoros si pana si pe alea de la distanta! :(( Poate am noroc data viitoare...
Spor in toate!
Claudia