Friday 29 October 2010

Multe si marunte, in fel si chip

Poate v-ati intrebat pe unde umblu de n-am mai pus si eu mana pe o tasta, ceva...

Ei bine, nici eu nu stiu sigur. Drumurile mele in ultimul timp s-au legat de scoala, gradinita si casa. Sau, mai bine zis, au legat gradinita de scoala si de casa si invers. Cu mici ocoluri catre cumparaturi. Daca m-ati intreba unde imi place cel mai mult, as raspunde fara ezitare: la gradinita. Si acasa e bine, evident, mai ales ca folosim la maxim curtea din spate (backyard-ul cum s-ar zice) pentru diverse activitati despre care o sa scriu mai jos.

Am primit sarcina sa va prezint putintel casa (pe dinafara), asa ca iat-o:

V-ati prins, nu? Asta este intrarea "din fata".

Aici vedeti iesirea/intrarea din spate, spre terasa pe 2 nivele (two level deck - ce "profi" suna, nu?)

Ce ziceti de felinarul nostru? Din pacate, deocamdata il folosim doar ca suport de pasari, ca nu am dibuit cum se aprinde :)


Aici este curtea cea mai din spate, cel mai jos nivel. Nu prea am intrat in ea inca. Dincolo de ea e aleea din spate (back alley) pe care vine masina de gunoi in fiecare miercuri. Fiecare casa are doua tomberoane: unul pentru gunoi menajer si cel albastru pentru reciclabile (hartie si carton).


Intr-una din zile mi-am luat inima in dinti si am iesit la gradinarit. Cu echipament de protectie, evident, ca aici trebuie sa porti casca de protectie si cand faci dus, sa nu te accidentezi in cada. Lasand gluma la o parte, canadienii pun foarte mare accent pe echipamentul de protectie, fie ca e vorba de muncitori sau biciclisti. Si il poarta tot timpul, nu numai daca vine inspectie de la protectia muncii.

Aici stateam "la poza" cu zambet de "Union".

Ca sa vedeti ca ne integram cu mic cu mare la viata si cultura canadiana, intr-o frumoasa dupa-amiaza de vara indiana, am inceput sa invatam sa dam cu batu'n'bila.



Adica ne-am initiat in baseball, bineinteles. Am gasit in Superstore un set de antrenament pentru copii. Mai mici sau mai mari.


Trebuia sa vina si momentul asta odata. Cum ce moment? Momentul sa curat semineul. Pai, maine-poimaine vine iarna (si chiar nu glumesc), vine Mosu' si cade cu fundul in funinginea din semineu. Asta daca are noroc si e cosul curatat, sa aiba pe unde intra.

N-a fost greu, pentru ca am avut ca ajutor un spiridus. Dar si o motivatie potrivita (vezi mai jos):
Seamana cu originalul din carte, nu? Apropos sau by the way, e cartea lui Jamie Oliver imprumutata de la biblioteca. Asa ca suntem romani, locuim in Canada si mancam "British".



Ei, si dupa ce am scos doua plase "de un leu" pline cu ramasite si am lasat semineul curat-curatel, am primit si recompensa:

Asta mica e pentru David. A mea nu a incaput in poza ;)

Daca va trezeste amintiri neplacute cuvantul SCOALA, treceti peste urmatoarele cateva paragrafe.

Dupa cum stiti deja, sunt "scoler" din nou si, spre surprinderea tuturor, dar mai ales a mea, imi place. Sunt cam prins cu invatatul (dar nu dau in branci) si temele pentru acasa, dar e bine. Ma bucur ca invat foarte multe lucruri in engleza pe care ar fi trebuit sa le stiu in romana. De exemplu, cum se scrie un paragraf. Sau o argumentatie. Pare simplu la prima vedere, dar sa vedeti ce a iesit cand ne-a pus prima data sa scriem fara sa ne spuna regulile... Am ras si noi de noi. In toate limbile, pentru ca suntem 15 persoane din 10 tari, de pe 5 continente. Ce "international" sau "global" suna, nu? De-a dreptul "worldwide" ;)

Una peste alta, am facut 5 saptamani de comunicare in afaceri. Am comunicat de nu ne-am vazut. Care in scris, care oral, care din maini, care prin semne, care cu translatorul electronic pe masa, ce mai, cum ne-am descurcat fiecare. Si poate vi se pare gluma, dar nu e deloc usor sa aduni 15 nou-veniti ("newcomer" este termenul elegant, nu imigrant) de te miri de pe unde si sa-i pui in banci de scoala intr-o sala de clasa si, pe deasupra, sa le mai trantesti si un instructor nou-venit (colac peste pupaza si ala indian).

E un fel de Turnul Babel la noi. Noi doar ne dam mari ca vorbim engleza, cand, de fapt, vorbim 15 engleze. Si cu a instrctorului, 16. Cel mai interesant e cand vorbesc africanii. Teoretic, pentru ei engleza e prima limba, nu ca la noi astialalti, a doua sau a treia. Dupa accent insa, eu inclin sa cred ca e ultima limba. Fratilor, au un stil de a vorbi sacadat si cu tot felul de terminatii suplimentare la cuvinte, de te ia durerea de cap. Eu, de multe ori cand imi spun ceva, zambesc cat ma lasa urechile de larg, dau din cap si dau sa fug. Dar ma prind din urma ca alearga repede; de, sunt antrenati sa se ia la intrecere cu leii pentru aceeasi prada :)

Hai ca va las acum, dar promit ca o sa revin intr-un post cu un capitol foarte interesant de la scoala: prezentarile orale.

Toate bune,
Radu







Wednesday 27 October 2010

Pumpkin Hunt

Salutari, dragilor, de peste ocean!

Se pare ca pentru noi luna Octombrie incepe cu sarbatoare si se termina cu sarbatoare, ce-i drept de o cu totul alta natura amandoua.
Daca am debutat cu Thanksgiving Day, iata-ne acum in marile pregatiri pentru Halloween. Fie vorba intre noi, Canada se pregateste de Halloween de pe la sfarsitul lui Septembrie!! Au rasarit dovlecii de te miri de pe unde, au venit vrajitoarele chiar pana in mijlocul lu' Safeway si au zburat stafiile pana si in cele mai populate locuri, fara sa le pese ca in loc de tipete si lacrimi, mai nou starnesc bucurie si idei nastrusnice in randurile tancilor de doar 2 ani.

Cum nu se putea sa ne lasam mai prejos, am dat fuga la magazin si ne-am "accesorizat" copilu' cum se cuvenea! Desi puiu' dorea costum de (culmea!) print, l-am convins ca si piratii pot fi printi in zilele lor bune.

Rezultatul?
Un copil fericit, care isi poarta cu emotie si mandrie costumul in fiecare zi, visand la muntii de ciocolata pe care o sa ii primeasca in noaptea de Halloween!
(nota pt mama: David de abia ce venise de la gradinita, de aia are bluza murdara! Si oricum, daca ar veni curat, atunci nu ar mai semana cu mine, nu? ;) Cu totii stim ca ma intorceam cu "meniul" pe piept, mandra nevoie mare de bucatele alese cu care ma ospatasem!)

Deunazi, am fost intr-o excursie cu gradinita la ferma Butterfield Acres pentru a vana dovleci! Zic "am fost" pentru ca m-am oferit voluntar ca sa ii ajut cu copiii. Cum aveau nevoie de 1 ingrijitor la 5 copii, ca altfel nu puteau merge, s-au strans vreo 10 parinti (traiasca "call in sick!") care nu vroiau altceva decat sa fie si ei copii pentru o zi!

Ne-am imbarcat in traditionalul School Bus si iata-ne porniti la drum...


Eu am avut grija de David si Tincya

Ne-am imbarcat in 2 "carute" trase de "Blue", tractorul cel batran.


Ni s-au explicat regulile:
1. "Nu opresc tractorul decat atunci cand strigati tare: pumpkin! pumpkin!"
2. Fiecare copil ("repet: copil! nu vreau sa vad vreun parinte impartind dovleceii!") ia 1 dovlecel si se intoarce la wagon.
3. "Nu vreau sa vad picior de parinte ajutand copiii"
4. "Parinti, m-am facut inteleasa?"

Uuuu, tipa era chiar serioasa!

Atat de serioasa, incat s-a incumetat sa il conduca si pe "Blue!"

Lameeee!

David & Mariuca sitting in a tree....Ea este prietena lui David. Din fericire este romanca si mai este si in grupa cu el! Norocosul!

Cea cu mana ridicata este Tabassom, directoarea gradinitei.

Si am ajunst la locul cu pricina si copii au inceput sa strige "pumpkin, pumpkin, pumpkin!"

Nici nu apucam sa ii dam jos din "carute" ca o si zbugheau in desis, cautand dovleceii ascunsi printre crengi, fan si zapada (da, era si un pic de zapada!)

Ghiciti cine a gasit primul dovleacul?

Exact! David a fost primul, urmat la distanta de cateva secunde de Mariuca! Ole!

Iata-i si pe ceilalti concurenti! Fiecare are grija mare de dovleacul lui si incearca sa rezolve un puzzle important: "Dovleacul meu e mai mare dacat capul meu? Hmmm...."

La partea decorativa a urmat ceva la care Radu a zis ca nu poate sa reziste: lipici, lipici, copii entuziasmati, lipici si mai mult lipici!
Lipici pe mese, lipici pe haine, lipici in par, lipici pe dovleci, lipici pe copii.... Dar ce mai conteaza asta, cand vezi cum prichindeii se distreaza?? Vorba aia: "spala mama!", desi ar trebui adaptata la "spala washerul si usuca dryerul!" :)

David si-a scris numele pe dovlecel si i-a facut o fata zambitoare, apoi a trecut la... lipici!



Dovleceii decorati au fost asezati pe mese pentru a se usca. Intre timp copii au dat un tur de ferma si au vazut animalele (inghetate) care cotcodaceau, grohaiau, nechezau sau faceau ca lamele (stie cineva cum face o lama? eu am incercat sa aflu, dar cred ca botul le era inclestat de la frig...).
Noroc ca unde am stat noi aveam un foc cu lemne si vreo doua sobe mari! David a cerut poza la foc, asa ca iat-o!


Poza facut de David. Tot cu focul.

Cei 3 purcelusi. Al 3-lea inca mai lucra la casa!


Voi incheia cu dovlecelul lui David, pentru ca muncit la el foarte mult si este mandru de ce a facut. De Halloween o sa il punem la loc de cinste si vom face si mai multe poze cu el! :)




Imbratisari (zgribulite)!

Claudia

Monday 25 October 2010

Povesti cu David

Nu am foarte mult timp acum ca sa scriu mai multe, dar tot vreau sa impartasesc cu voi 2 filmulete cu David, pentru ca sunt mult prea "cute", cum spune el, ca sa nu vi le arat!

In primul o sa il vedeti pe David povestind despre Annie Hoot - o bufnita careia ii placea tare mult sa tricoteze!


Iar in cel de-al doilea film, il avem pe David politistul, care si-a creat propria masina de politie si acum ne explica cum functioneaza toate manetele si butoanele de pe bord!



Pe curand!
Claudia

Saturday 16 October 2010

Before Canada - sedinta foto, part 3

Nu avem noutati de la ultimul post, decat doar ca a nins vineri :) A fost o "mica" furtuna de zapada, de pe la 9.00 pana pe la 12.00, iar colegii nostri de prin India, Jamaica, Nigeria, Filipine etc au fost ca tancii de 1 an care nu am mai vazut niciodata zapada! Au iesit in pauza afara ca sa se bucure de viscol si de ger si s-au intors cu nasul rosu, inghetati si fericiti! :)

Iata mai jos pozele de la sesiune foto cu PhotoBubble, partea "normala":



Cu drag si voiosie,
Claudia