Tuesday 28 September 2010

Calgary Zoo = LOVE

Eeeei, dragii babei, iata ca am ajuns sa traim si aceasta zi a povestii noastre: singura zi in care am facut... nimic!

Nimic in sensul ca nu ne-am gandit deloc la ce ar trebui sa facem, ci la ce vrem sa facem (nu curatenie, mancare, scoala, Canada, Romania sau mai stiu eu ce). Doar noi! Prin urmare, sambata 25 Sept. am dat adunarea la Calgary Zoo si am facut un picnic pe cinste!

Ne-am strans noi 3 si inca 4: Carmen, Perry, Luke si prietena lor, Rodica. Cu mancarea ne-am descurcat care cum a putut: mai pune 2 tacamuri, fa niste oua umplute cu o seara inainte la 11 noaptea, pregateste in graba niste friptura (bineinteles, ca doar ce vroiati sa fie pe asezatelea? Nici nu mai stiu cand am facut ceva in ritm relaxat...), fugi la magazin ia paine, mai fa si limonada etc. etc. etc. La partea cu mancarea am ajuns la concluzia ca nu a fost suficienta. Veti vedea mai incolo de ce :)

Buun, ne-am imbarcat in van-ul lui Perry, am condus ce am condus (adica el, Perry) si... am ajuns! Evident ca tot drumul David a intrebat: "Mai e mult? Am ajuns? Cand ajungem?" A fost foarte entuziasmat si a topait in continuu de bucurie!

Trebuie sa va spun ca Zoo este foarte, foarte mare. Cat de mare? Pai am ajuns pe la 11.00 si am iesit din ea pe la 18.30 (in conditiile in care ultima ora am facut totul pe fuga!). Si cum Radu are la telefon un pedometru, am aflat ca am parcurs in ziua aia nici mai mult, nici mai putin de 14 km :))

Cum este acolo? Foarte simplu: ca la Gradina Zoologica de pe Facebook! Cine stie, cunoaste! ;)

Iata si harta... chiar daca e mica puteti macar sa va faceti o idee. Ici si colo mai rasare cate un chiosc cu inghetata, suc, popcorn, cate un loc de joaca cu parcare pentru carucioare (cu plata! :)) parca era cam 10 centi...nu mai stiu exact), un paun pofticios sau chiar un pescarus indraznet. Dupa un colt mai vezi niste mese de picnic, colo altele si tot asa. Ce mai, ca pe Facebook! :))

Din pacate nu am avut o harta cu noi (si ce ne-am fi dorit una!), dar ne-am ghidat dupa semne.

Am vizitat prima oara Savana Africana...

Si ne-am indragostit de girafe!

Si din nou cu girafe...

Ce-i faci unui hipopotam cu diaree?...
LOC! :)
Si vazandu-i dosul, nu am avut cum sa nu ii dam dreptate celui ce a scornit gluma :)

Porci spinosi!

Cum deja se facuse ore de masa, ne-am retras la una din bancutele de picnic si am infulecat bunatatile aduse de acasa.
Am avut parte si de un spectator cu pene, care la un moment dat s-a cocotat pe acoperisul chioscului de inghetata, dar a coborat repede de acolo cand a vazut niste inghetata scapata de copii pe jos...
Ei, dar iata-ne din nou la drum! Urmatoarea oprire: America de Sud !

Dupa ce ne-am clatit ochii cu pasari viu colorate si am facut zeci de poze, am avut marea surpriza sa dam peste o... nunta!

Putin mai incolo, am gasit un alt aranjament asemanator si l-am rugat pe David sa ne faca o poza :)
copyright by David

Bineinteles, cum el este descurcaret, si-a gasit si el o fata! Ce-i drept se cam certa cu fratele ei, ca nazbatiosul vroia sa ii fure inghetata, dar David s-a descurcat de minune! Fara sa ezite, a invitat-o la dans! Ca doar are experienta de la nunta Andreei si a lui Bogdan (am incheiat citatul)!
Iata si dovada:
Bun, dar acum sa ne intoarcem la oile noastre! Pardon, la flori! Caci am vizitat Enmax Conservatory, adica o sera imensa cu plante si fluturi, all inclusive (adica au inclus in servicii si caldura insuportabila (pentru Radu) si vapori de apa care stropeau florile, deci inveitabil si pe noi (spre fericirea lui Radu))!

Cu dedicatie pentru broscoi:
Oac, oac, oac, stau pe lac! (Broaste n-am gasit, dar un nufar tot am pozat pentru voi!)
Urmand cararea cea galbena a lui Dorothy si catelusului ei Toto, am ajuns direct in Eurasia, la camilele lu' bunicu'!

Apoi ne-am indreptat spre animalele alea gri, mari, si cu memorie buna! Daca inca nu stiti inca despre cine este vorba, da-ti voie sa va dau un indiciu... Odata, pe cand eram mica, am fost la Gradina Zoologica din Bucuresti si i-am spus mamei mele cam asa: "Mami, mami, uite! Si elefantii au codite ca mine!" Bineinteles, ca eu ma refeream la urechile lor... desi nici acum nu inteleg de ce mi s-a parut ca ar semana cu coditele mele :))

Toti elefantii de la Zoo sunt pictori iar pe site puteti chiar sa cumparati operele lor de arta! :)

Mai jos aveti un elefant in marima naturala, care ne arata cam pe unde si cat de mari sunt organele lui. Copii se distrau la nebunie, catarandu-se pe coltii lui, evident.

Ei, si la 4 ani David a reusit sa il intreaca in inaltime pe un pui de elefant abia nascut! Ole!

Aa! V-am spus ca aceea a fost ziua printeselor? Totii copii au venit costumati - fetele in printese, evident, iar baieteii in Spiderman, Buzz, cavaleri etc. Am vazut si adultii purtand coroane sclipicioase, babute cu cornete de inghetata si bastonul intr-o mana plimbandu-se agale prin Zoo cu coronita pe cap! Noroc ca am spalat eu onoarea familiei si am purtat recuzita mea de pene, la gat si la urechi! :))


Red panda
Si coada lui pufoasa!
Bufnita lui Harry Potter, in tranzitie spre culorile de iarna

In drum spre Transalta Rainforest, David s-a jucat un pic si cu niste elefantei :)
Apoi am purces in vegetatia bogata si mai ales sufocanta a padurilor. Am vazut pesti multicolori (astia de unde or mai fi aparut?!), lemurieni, papagali, maimute de toate neamurile, gorile, serpi, soparle si alte specii asemanatoare si mai ales vegetatie, peste vegetatie! Ce mai, un loc minunat (dar sufocant, mai ales pentru gusturile lui Radu) desprins cu totul de zgomotul si traficul (oamenilor) de afara!

Dupa ce am lasat in urma aceasta parte, am mers, spre marea bucurie a lui David, in Parcul Preistoric! Nu inainte de a da o raita rapida si prin Australia! (Deja orele erau inaintate si burtile se cam golisera... noroc ca mai aveam niste mere!)
Am fost intampinati, asa cum se cuvenea, de celebrul T-Rex!



Lui David i-a fost cam frica, incat de abia l-am convins sa ii facem o poza!

Am mers mai departe si am dat si peste alti dinozauri, unii "activi", altii "statici", peste pesteri, lacuri, vegetatie si carari intortocheate.
Pana la urma, David s-a acomodat cu dinozaurii, si a trecut la butoane!






David a cerut poza cu nava spatiala! Vrea sa se faca astronaut (bine, asta pe langa pompier, pilot si bucatar!)
Si iata cam am ajuns la ultima parte: Canadian Wilds! Dupa atata drum deja eram somnorosi si infometati, dar ne-a trecut repede cand am vazut imprejurimile! Daca in padurile tropicale ne-am simtiti rupti de realitate, ei bine in Canadian Wilds ne-am simtit exact ca la munte! Iata si de ce...
Culori de toamna :)Canadaaaa!
Sus, sus, la munte, sus!

David era frant de oboseala. Nedormit, infometat, dar tot nu vroia sa plece! :)) Daca ar fi avut mancare, acolo ar fi dormit!

Acolo in spate, unde se vede peticul de iarba, erau capre de munte.

Doamna bufnita de mai jos era intr-o zona mai "speciala", laolata cu soimi, ulii si alte de-astea. "Speciala" in sensul ca era imprejmuita de un gard, iar tavanul era dintr-o plasa de fier - gen cusca imensa. Bufnita asta era chiar la intrare si eu cand am vazut ca nu ne desparte nimic de ea in momentul cand pasim dincolo de cele doua usi mari de fier, i-am spus lui Radu ca eu in nici un caz nu intru acolo :)) Cine stie ce mai e acolo si ne ataca!!! :) :) :) Dar el a inghitit in sec si mi-a aruncat o privire tematoare, zicandu-mi "Ei, haide, doar nu erau astia nebuni!" Asa ca mi-a deschis usa si ca un gentleman ce este mi-a facut loc sa intru prima :)) Drept urmare, m-am agatat de tricoul lui si l-am impins in fata, facandu-l pe el scutul meu uman! :)

Doamna bufnita ne-a aruncat o privire curioasa, dar nu s-a clintit din loc. Ne-am mai relaxat putin si am avut curaj sa ii facem si cateva poze. Am mai vazut rate, papagali si vreo doi ulii, caci restul erau ascunse printre copaci si plante bogate.

De cum am iesit de acolo, Radu a rasuflat usurat si mi-a zis "Bai, sa stii ca am cam avut ceva emotii la inceput!" :))

Si cam asta a fost ziua noastra. Pe parcursul vizitei ne-am despartit de restul gastii, caci noi statea sa admiram mai mult si Luke nu avea rabdarea lui David. Prin urmare, am fost nevoiti sa luam trenul spre casa, dar baietii au mai avut puterea sa faca traditionala poza de Canada!

Tot in drum spre casa ne-am intalnit cu educatoarea lui David (da, merge la gradinita; promitem sa scriem si despre asta!), care, atunci cand a aflat unde am mers, ne-a dat cupoane de cumparat 2 bilete la pret de 1 la Zoo, Telus Science Center, Heritage Park si inca vreo 2 locuri. Ca sa vezi cum sunt canadienii astia... :))

Gata, ca ma dor degetele! Sper ca nu v-am plictisit cu toate pozele si scriitura mea! :) Ziua a fost minunata, singurul meu regret a fost ca nu am reusit sa vad leoparzii de zapada, preferatii mei! Am zarit doar urechile unui pui somnoros si pana si pe alea de la distanta! :(( Poate am noroc data viitoare...

Spor in toate!

Claudia